Tot mereu

Mi-e dor de tine
Când plouă sau când ninge,
Focul iubirii arde, nu se poate stinge
Indiferent de-i vreme bună sau rea.

Mi-e dor de tine și aș vrea
Să îți sărut gurița dulce
Când Eros mi te-aduce
În vise, și-n realitate dragul meu.

Mi-e dor de tine
Când noaptea vine
Și stele mii pe cer apar
De dincolo de un hotar imaginar.

Mi-e dor de tine-n zori,
Când răsăritul îmi oferă
Un spectacol de culori;

Mi-e dor să te mângâi pe obrăjori
Când cârdurile de cocori
Zboară pe zările senine.

Mi-e dor de tine când e soare
Și merg pe nisipuri mișcătoare
Căci știu că pașii mă vor duce
Acolo unde lacrimile toate
Pot într-o clipă să se usuce.

Mi-e dor de tine când mi-e bine,
Când mi-e ușor, când dau de greu,
Mi-e dor de tine tot mereu
Iubirea sufletului meu!

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Dor de Amor

Lorelai

Ce suflet pur ai, frumoasă Lorelai!
Părul tău bălai e ca un spic de grâu,
Un râu purpuriu de iubire
Se varsă în marea albastră
Din a mea privire,
Îmi bate inima ca nebuna
Când îmi dai o sărutare, numai una.

Ce ochi limpezi ai, frumoasă Lorelai!
Când stai la căpătâiul meu
Îngerii lui Dumnezeu se bucură,
Teii și salcâmii nu se mai scutură,
Mugurii fericirii înfloresc,
Eu întineresc pe zi ce trece,
Știu că mă iubești
Mai mult de zece ori la pătrat!

Ce inimă bună ai, frumoasă Lorelai!
Nu arunci cu pietre în nimenea,
Îți vezi mereu de treaba ta,
Nu-ți judeci semenii, nu-i critici,
Ai grijă de ai tăi adevărați amici;
Tu nu poți să urăști, să clevetești,
De fiecare dată când zâmbești
Ca o stea aprinsă strălucești,

Ești grațioasă ca o regină,
Îmi faci din orice zi urâtă, zi senină;
Nu-mi dai iubire cu împrumut
Căci ești a mea demult,
N-ai sentimente de vânzare,
Nici datorii nu ai... Nicio femeie
Nu se compară cu tine, Lorelai!

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Dor de Amor

Mă ucide lipsa ta!

Mi-e dor de tine iubito,
Mă doare inima,
Urăsc vremea asta rea
Care mă ține departe
De privirea ta senină;
Mă doare raza de lumină
Ce se reflectă în mica vitrină
În care ne-au rămas amintirile,
Mă dor stelele, mă doare Luna,
Mă rog întruna să răsară soarele,
Să cadă zidurile de tăceri
Care-mi provoacă profunde dureri.
Ieri noapte te-am visat,
Mi-ai făcut cu mâna
Dintr-un vagon de tren aglomerat
Care-a plecat în grabă
Spre o destinație necunoscută.
Toamna trecută a fost mai blândă,
Eram pe-aceeași lungime de undă,
Ne bucuram de fiecare secundă
Petrecută împreună;
Uneori, la ceasul amurgului
Te contemplam ca pe o zână,
Cu puterea minții alungam orice nor
Care-ar fi putut stârni vreo furtună,
Te sărutam pe frunte mai târziu
Și îți spuneam în șoaptă 

"Noapte bună";
Tu iubito îmi zâmbeai,
Îmi mângâiai obrajii calzi
Până te lua somnul,
Golul din suflet mi se umplea,
Inima, de bucurie-mi tresălta.
Mi-e dor de tine iubito,
Mă ucide lipsa ta!
Fără tine n-are farmec viața mea,
Vino degrabă, nu mai întârzia,
Cheia fericirii mele e în mâna ta!

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Dor de Amor

Mireasa vieții mele

O să-ți pun pe degete inele
Făcute din aurul din stele
Și pe cap cea mai frumoasă cunună
Din raze albe și argintii de Lună;

Ca un astru luminos voi străluci,
Vor cânta-n cor îngerii
Când voi declara în fața lumii
Că te voi iubi până la moarte.

Iubita mea de departe,
Mă gândesc la tine zi și noapte,
Inima mea bate în disperare,
Când nu ești lângă mine
Nici soarele pe cer n-apare.

Iubita mea frumoasă ca o poezie,
Casa fericirii mele, fără tine, e pustie,
Vino să-mi dai să beau vin dulce
Făcut din strugurii gustoși
Din a iubirii tale rodnică viță de vie,
Vreau să-mi fii alături pe vecie!

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Dor de Amor